Sari la conținut

Pierre Boulez

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Pierre Boulez

Pierre Boulez în 1968
Date personale
Nume la nașterePierre Louis Joseph Boulez Modificați la Wikidata
Născut26 martie 1925(1925-03-26)
Montbrison, Franța
Decedat (90 de ani)
Baden-Baden, Germania
Cetățenie Franța[14] Modificați la Wikidata
Ocupațiecompositor, dirijor
Limbi vorbitelimba franceză[15]
limba germană Modificați la Wikidata
Activitate
DomiciliuBaden-Baden  Modificați la Wikidata
Alma materConservatorul din Paris  Modificați la Wikidata
OrganizațieCollège de France[1]  Modificați la Wikidata
Influențat deClaude Debussy, Arnold Schönberg, Anton Webern  Modificați la Wikidata
PremiiComandor al Ordinului Artelor și Literelor[*]
Ordinul pentru Merit în domeniul Științei și Artelor[*]
Medalia Gloria Artis
medalia de aur pentru servicii aduse orașului Viena[*]
Theodor W. Adorno Award[*][[Theodor W. Adorno Award (award)|​]] ()
Praemium Imperiale[*] ()[2]
Premiul Muzical Léonie Sonning[*] ()[3]
Premiul Glenn Gould[*] ()
Royal Philharmonic Society Gold Medal[*][[Royal Philharmonic Society Gold Medal (music award)|​]] ()
Berliner Kunstpreis[*] ()
Premiul Grawemeyer[*] ()[4]
Comandor al Ordinului Imperiului Britanic[*] ()
Premiile Grammy
Ernst von Siemens Musikpreis[*][[Ernst von Siemens Musikpreis (German music award)|​]] ()[5]
Polarpriset[*][[Polarpriset (award)|​]] ()[6]
Lista laureaților Premiului Wolf pentru artă ()
Kyoto Prize in Arts and Philosophy[*][[Kyoto Prize in Arts and Philosophy (Japanese award for lifetime achievements in the arts and philosophy)|​]] ()[7]
Edisons[*][[Edisons (Dutch annual music prize)|​]] ()
Premio Fundación BBVA Fronteras del Conocimiento[*][[Premio Fundación BBVA Fronteras del Conocimiento (Spanish science award)|​]] ()
Robert Schumann-Preis für Dichtung und Musik[*][[Robert Schumann-Preis für Dichtung und Musik (German music award)|​]] ()[8]
Bach-Preis der Freien und Hansestadt Hamburg[*][[Bach-Preis der Freien und Hansestadt Hamburg (German music award)|​]] ()[9]
Ordinul de Merit al Republicii Federale Germania în grad de mare cruce[*]
Grawemeyer Award for Music Composition[*][[Grawemeyer Award for Music Composition (award given annually by the University of Louisville)|​]] ()
Medalia pentru Științe și Arte[*] ()
Ordinul Sfântului Iacob al Sabiei în grad de mare cruce[*][10]
honorary doctor of the Royal College of Music[*][[honorary doctor of the Royal College of Music |​]] ()[11]
eredoctor van de Vrije Universiteit Brussel[*][[eredoctor van de Vrije Universiteit Brussel (honorary doctorate conferred by the VUB)|​]] ()[12]
Pour le Mérite
Royal Philharmonic Society Music Awards[*][[Royal Philharmonic Society Music Awards (UK annual awards for live classical music)|​]]
Medalia Goethe[*] ()[13]  Modificați la Wikidata
Profesor pentruJean-Claude Casadesus[*], Lourival Silvestre[*][[Lourival Silvestre (compozitor brazilian)|​]]  Modificați la Wikidata

Pierre Boulez (n. 26 martie 1925, Montbrison, Franța – d. 5 ianuarie 2016, Baden-Baden, Germania) a fost un compozitor și dirijor francez. Au jucat un rol semnificativ în dezvoltarea a muzicii seriale, a muzicii aleatorie și a muzicii electronice.[16] A fundat Institutul de Cercetare și Coordonare Acustică/Muzicală (IRCAM) de la Paris. Ca dirijor, a condus unele dintre cele mai cunoscute orchestre din lumea, inclusiv Concertgebouw Amsterdam, Orchestra Filarmonică din Berlin, Orchestra Filarmonică din New York și Orchestra din Cleveland.

S-a născut într-o familie burgheză fără legături speciale cu muzica.[16] La vârsta de cinci ani a descoperit această, ascultând Privighetoarea lui Igor Stravinski la radioul, și s-a apucat de pian un an mai târziu.[17] S-a dovedit un elev talentat. După studii bune la micul seminar la orașul său natal, a intrat în „clase pregătitoare” de matematică la Saint-Étienne, apoi în Lyon. În paralel a urmat lecții private de pian și de armonie.

S-a mutat la Paris în 1942. În anul 1944 a fost admis la Conservatoire national (academia națională de muzică) în clasa de armonie a Olivier Messiaen.[16] Acesta a recunoscut talentul elevului său, căruia i-a predat gratuit. Totuși, Boulez a devenit curând satul de maestrul său, descriind Turangalîla-Simfonia compusă de către acesta ca o „muzică de bordel”.[16] În anul 1945, a descoperit „cea de-a doua școală de la Viena” (Arnold Schönberg, Alban Berg, Anton Webern) prin compozitorul René Leibowitz, dar, de asemenea, a rupt curând legăturile. În 1946 și-a compus Prima sonată pentru pian, apoi în 1953–1956 Ciocanul fără stăpân.

Nereușind să găsească nici un dirijor pentru a conduce opere foarte complexe, el însuși a luat rolul, formându-se la locul de muncă.[16] La momentul respectiv și-a adoptat stilul distinctiv, fără baghetă, dirijând cu ambele mâinii.[17] În 1957 a condus în public pentru prima dată pentru crearea a propriei opere Visage nuptial, trebuind să-l înlocuiască pe Hermann Scherchen fără preaviz. În anul 1965 a fost invitat de Festivalul de la Bayreuth pentru a-l înlocui pe Hans Knappertsbusch, care decedase de curând. În paralel, s-a certat cu instituțiile franceze și s-a mutat în Germania la Baden-Baden. În anul 1971, l-a înlocuit pe Leonard Bernstein la Orchestra filarmonică din New York.[17] În aceeași perioadă a condus Orchestra Simfonică BBC.

În 1976 s-a întors în Franța unde a înființat Ensemble Intercontemporain, prima orchestră franceză permanentă specializată în muzică contemporană. A jucat și un rol esențial în crearea Orașului muzicii (Cité de la Musique) în arondismentul 19 din Paris.[17] La sfârșitul anilor 1970 a devenit un personaj oficial. A fost numit „Hitlerul din Europa muzicală” de compozitorul american Ned Rorem și „un stalinist muzicii” de compozitorul francez Pierre Schaeffer.[16] El însuși era cunoscut ca un polemist și un provocator.[18]

A murit pe 5 ianuarie la Baden-Baden, după ce a fost bolnav pentru ceva vreme: nu putuse participa la sărbătorile de ziua sa de naștere.[18]

Catalog de opere:[19]

  • 1945: Douze Notations (Douăsprezece notații)
  • 1946: Première sonate, pentru pian (Sonata nr.1)
  • 1946–1947: Le Visage nuptial (Fața nuptială)
  • 1947: Le Soleil des eaux (Soarele din apele)
  • 1948-1949: Livre pour quatuor (Carte pentru cvartet)
  • 1948: Deuxième sonate, pentru pian (Sonata nr.2)
  • 1951: Structures pour deux pianos, cartea întâi
  • 1953–1955: Le Marteau sans maître (Ciocanul fără stăpân)
  • 1956: Structures pour deux pianos, cartea a doua
  • 1957: Don (Dar); Troisième sonate, pentru pian
  • 1962: Pli selon pli
  • 1964: Éclat
  • 1966: Éclat/Multiples
  • 1968: Livre pour cordes
  • 1968: Domaines
  • 1969: Pour le Dr. Kalmus
  • 1969: Über das, über ein verschwindelaren
  • 1970: Cummings ist der Dichter'
  • 1974: …Explosante-fixe…
  • 1975: Rituel in memoriam Bruno Maderna
  • 1976: Messagesquisse
  • 1984-1984: Répons
  • 1984: Dérive
  • 1984: Notations I-IV
  • 1984: Notations V - XII
  • 1985: Dialogue de l'ombre double
  • 1985-1995: Dialogue de l'ombre double, nouă versiune
  • 1985: Memoriale (…Explosante-Fixe… Originel)
  • 1986: Cummings ist der Dichter…
  • 1987: Initiale
  • 1990: Dérive 2
  • 1992: Anthèmes, pentru vioară
  • 1993: …Explosante-fixe…
  • 1994: Incises, pentru pian
  • 1996: Sur Incises
  • 1997: Anthèmes II
  1. ^ Lista profesorilor de la Collège de France (PDF) 
  2. ^ https://www.praemiumimperiale.org/en/laureate-en/laureates-en, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ^ http://www.sonningmusic.org/the-music-prize/1985-pierre-boulez.aspx, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  4. ^ http://grawemeyer.org/2001-pierre-boulez/, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  5. ^ http://www.evs-musikstiftung.ch/de/preise/preise/archiv/hauptpreistraeger.html, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  6. ^ http://www.polarmusicprize.org/laureates/pierre-boulez/, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  7. ^ https://www.kyotoprize.org/en/laureates/pierre_boulez/, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  8. ^ http://www.adwmainz.de/en/robert-schumann-preis-fuer-dichtung-und-musik.html  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  9. ^ https://www.hamburg.de/pressearchiv-fhh/4460136/bachpreis-boulez/, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  10. ^ http://www.ordens.presidencia.pt/?idc=154  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  11. ^ (PDF) https://www.rcm.ac.uk/about/historyofthercm/honoursandfellowships/NEW%20Honorary%20Doctorate%20List%20(2019).pdf  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  12. ^ https://www.cavavub.be/nl/eredoctoraten  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  13. ^ (PDF) https://www.goethe.de/resources/files/pdf290/liste_preistraegerinnen_goethe-medaille_1955-20222023.pdf  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  14. ^ LIBRIS, , accesat în  
  15. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  16. ^ a b c d e f Renaud Machart (). „Mort du compositeur et chef d'orchestre Pierre Boulez”. Le Monde (în franceză). 
  17. ^ a b c d Paul Griffiths (). „Pierre Boulez, French Composer, Dies at 90”. The New York Times (în engleză). 
  18. ^ a b Mark Brown (). „Pierre Boulez, classical music's maverick, dies aged 90”. The Guardian (în engleză). 
  19. ^ Jean-Marc Warszaawski. „Pierre Boulez (1925–2016”. Musicologie (în franceză). 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Pierre Boulez